luni, 11 iulie 2011

Hard Rock Cafe - 10 iulie 2011


jurnal de front

O întâlnire scurtă, dar perfectă.

De cum am intrat în Cafe, am fost opriţi de tinerii ospătari-barmani-portari-băgători de seamă şi pielea mea ce mai erau ăia să dăm autografe. După aceea au început să tragă de pantalonii şi bluzele noastre, ca să le atârne pe pereţi, lângă lucrurile lui Duran Duran şi alţi manelişti iubiţi în Hard Rock Cafe-urile din toată lumea.
Am scăpat numai datorită aspectului meu fizic înfricoşător şi a uităturii cumplite.

Pe terasă nici cald, nici frig (cum era înăuntru, unde bătea aerul condiţionat ca-n ziua în care Vitoria Lipan şi corigentul de fiu-su o porniseră la drum), o atmosferă minunată de spart banii.
Banii Violetei (dar să nu anticipăm).

Ioana Bovo
venise din SUA SPECIAL pentru această întâlnire, dragi absenţi, nu, nuuuuuu, nu vă simţiţi naşpa, vă înţelegem - e criză şi lucraţi şi duminica, ok - avea după ea un aparat de fotografiat uriaş, cât capul meu. Deci genial.

Eu într-o parte a unei laturi a mesei (sper să nu mă încurc cu descrierea, la algebră am copiat mereu de la Sergiu, care a venit mai târziu, dar apariţia lui ne-a emoţionat); Iulian, prietenul Ioanei, în cealaltă parte, Ioana între noi - amândoi formam un adevărat front de apărare a fetelor în caz de orice.
De cealaltă parte a mesei, Violeta şi Anda.

Discuţiile au curs firesc,
de la teoria stringurilor sau simeringurilor, nu mai ştiu exact cum era vorba aia, la ultimele curente în fizică, medicină, literatură, şi evident arhitectură.
Apoi gătit: am făcut schimb de reţete, am umilit bucătăria franceză (bine că n-a fost pe acolo că se îmbujora ca racul).
Apoi bârfă: aici am putut să-mi etalez cunoştinţele acumulate în ani şi ani de zile de studiu.

FETELE, L-AŢI VĂZUT PE ĂLA?
DAR DE AIA CE ZICEŢI?

Iar fetele nu şi nu, n-au achiesat deloc, aşa că am bârfit singur de mă doare gâtul.

Apoi SEX - fiecare şi-a etalat minunatele amintiri sexuale, a fost un dezmăţ incredibil, unii au făcut şi desene explicative. S-ar fi urcat şi pe masă ca să arate cum a fost, dar i-am oprit - totuşi suntem de la Neculce, ce mama dracului, nu putem să ne comportăm chiar ca ăia de la PRO TV de ziua României.

A venit şi Sergiu, luminându-ne ziua şi sufletele.
Însă imediat ne-a luat ce tocmai ne dăduse prezenţa lui serafică, prin vestea cutremurătoare că el e doar în trecere, fiindcă are întâlnire cu BON JOVI şi cică
"n-au venit oamenii ăia să-mi cânte, iar eu să le fac una ca asta, să nu mă duc".
Ioana şi Iulian la fel şi ei, că se duc acasă să lase săpuniera aia de făcut poze şi dau o raită pe la Bon Jovi.

Bine, atunci.

Am vrut să plătesc toată masa, m-am ridicat chiar în picioare pe un scaun ca să mă impun, am scos din buzunarul de la spate nişte mărunt - un tencuşor de vreo 20 000 de euro fără de care nu ies din casă - şi am vrut să plătesc TOT.
Însă Violeta m-a violentat, m-a tras jos, în uralele mulţimii formată din Anda şi din nevastă-mea, căci ăştia mai rămăsesem la final, şi a plătit ea. Rămân dator. Cu o altă încercare.
Sper să mă oprească cineva la timp!

Nici nu ştiţi ce aţi pierdut, care n-aţi venit.


al dumneavoastră scriitor amator în liga lui Mitică,
Dan Cârlea